Ce face instrucțiunea foreach? Este o instrucțiune de tip buclă (precum while, do-while, for), dar care este specifică tablourilor. Mai exact, prin instrucțiunea foreach se trece prin fiecare element al unui tablou (#array).

Sintaxa instrucțiunii foreach este diferită în funcție de limbaj, dar conceptul este același.

În cadrul acestui articol voi aborda instrucțiunea foreach din perspectiva a trei limbaje de programare preferate, și anume:

• Java
• PHP
• Python

Instrucțiunea foreach în Java 🔗

Sintaxa instrucțiunii foreach în Java este următoarea:

for (tipDeDată numeVariabilă : numeTablou) {
      // bloc de cod
}

Așadar, întotdeauna începem cu tipul de date, apoi cu numele variabilei, punem semnul : prin care facem referire la tabloul pe care-l vom parcurge.

Hai să ne uităm la un exemplu în Java:

 
String[] companii = {"Google", "Apple", "Meta", "Amazon"};
    for (String i : companii) {
        System.out.print(i + " ");
    }
// Output: Google Apple Meta Amazon

Ce am făcut în programul anterior? Am definit un tablou (vezi articolul „Ce este un tablou în Java?”), iar apoi am scris instrucțiunea foreach. În Java nu există cuvântul foreach, ci doar conceptul de foreach în for.

Apoi am parcurs tabloul companii și am afișat fiecare valoare. Merită precizat că am afișat fiecare valoare pe același rând, cu spații între ele.

Să mai dau un exemplu? Hai să parcurgem numerele unui tablou:

 
int[] numere = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
for (int i : numere) {
    System.out.print(i + " ");
}
// Output: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

N-am precizat în articolul despre tablouri, dar precizez acum: numele unui tablou (#array) se pune la plural. De ce? Este o practică bună deoarece conține mai multe elemente.

Mergem mai departe, la PHP, unde avem cuvântul foreach.

Instrucțiunea foreach în PHP 🔗

Sintaxa instrucțiunii foreach în PHP este următoarea:

foreach ($numeTablou as $numeVariabilă) {
    // bloc de cod
}

Așadar, în PHP avem cuvântul cheie foreach, iar în interior începem cu numele tabloului, punem cuvântul de legătură as, iar apoi numele variabilei. În Java era invers: întâi numele variabilei, iar la final numele tabloului, plus : în loc de as.

Uite aici un exemplu cu foreach în PHP:

 
$culori = array("albastru", "galben", "roșu");
foreach ($culori as $a) {
    echo "$a <br>";
}
/* 
Output:
albastru
galben
roșu
/*

Ce am făcut în programul de mai sus? Am definit un tablou (observi că un tablou în PHP se inițializează cu funcția array() – care este o construcție specială folosită la crearea tablourilor?), apoi am scris instrucțiunea foreach unde am început cu numele tabloului, cuvântul cheie as și am declarat variabila $a, variabilă pe care o voi folosi strict în interiorul instrucțiunii foreach.

Ca regulă generală, variabilele din for și foreach sunt folosite strict în cadrul acelor instrucțiuni, adică doar în acele bucle for și foreach. Ele se mai numesc variabile local (folosite în doar în acel loc, în acea locație).

La fel ca în Java, nici în Python nu avem instrucțiunea foreach, dar instrucțiunea for se comportă precum foreach.

Instrucțiunea foreach în Python 🔗

Python este un limbaj vedetă, e un fel de Messi sau Cristiano Ronaldo printre limbaje (poate zici că exagerez, dar în ultimii 5 ani a rupt topul celor mai folosite limbaje de programare din lume).

Vrei să înveți Python? După ce știi C, C++, Java, PHP și JavaScript, este chiar recomandat să înveți Python.

Dacă ții la profesionalismul tău, înveți Python după ce ai o bază solidă ca programator. Bineînțeles, ești liber să-l înveți când dorești, important este să fii bun în ceea ce faci.

Așadar, în Python, instrucțiunea for se comportă exact ca un foreach. Sintaxa este următoarea:

for nume_variabila in nume_tablou:
    // bloc de cod

Variabilele în Python nu se scriu pe considerentul camelCase, ci snake_case.

Seamănă foarte mult cu sintaxa de la Java (tot cu numele variabilei se începe, iar la final se pune numele tabloului).

Diferența majoră dintre Java, PHP și Python este legătura. Pentru legătură, în Java avem simbolul :, în PHP avem cuvântul as, iar în Python avem cuvântul in. Tare, nu?

Hai să ne uităm la un exemplu simplu în Python:

fructe = ["mere", "pere", "portocale"]
for x in fructe:
    print(x)
# Output:
# mere
# pere
# portocale

E clar codul anterior?

Știai că în Python nu avem simboluri pentru comentariile pe mai multe linii, cum sunt /* și */ pentru C, C++, C#, Java, PHP etc.? Ce facem în acest caz? Folosim simbolul #. În cazuri mai speciale se folosesc docstring-urile „”” „””, care au scopul de a documenta codul, deși orice comentariu are noțiunea de documentare, dar asta e fița limbajului Python și nu merită să facem tam-tam.

În concluzie, merită să știi că instrucțiunea foreach are rolul de a trece prin elementele unui tablou. Este cea mai eficientă instrucțiune pe care o poți folosi când ai de-a face cu tablourile.

Învață să fii profesionist!