Ce reprezintă indentarea? Cât de importantă este indentarea atunci când scrii cod? Câte tipuri de indentare există și care este cel mai popular tip de indentare? Multe întrebări? Adevărat… Hai să și răspundem…

Ce reprezintă indentarea?

Indentarea este un concept teoretic (și practic) cu ajutorul căreia se scrie cod într-un mod citeț, lizibil și (foarte) ordonat.

Imaginează-ți indentarea ca find aliniatul unui paragraf. Numai că atunci când scrii cod, aliniatul se pune de obicei pentru fiecare bloc de cod (în majoritatea limbajelor de programare, un bloc de cod începe și se termină cu acolade {…}), iar fiecare bloc de cod este aliniat mai spre dreapta (spre interior, centru…).

Dacă ai învățat la școală de la doamna învățătoare că trebuie să lași un aliniat de 2 degete, în scrierea la tastatură, aliniatul poate însemna un Tab, iar când scrii cod, acel Tab poate însemna 4 spații (de la tastatură) față de marginea din stânga. Cu cât codul este mai în interior (spre dreapta, centru), repeți ideea de indentare și lași din nou 4 spații pentru a delimita blocul (blocurile) de cod.

Exemplu fără indentare:

1| while (conditie) {
2| // cod
4| if (conditie) {
5| //cod
6| }
7| }

Exemplu cu indentare:

1| while (conditie) {
2|     // cod
3|     if (conditie) {
4|         // cod
5|     }
6| }

Cum ți se pare codul scris cu indentare? E mult mai citeț, lizibil, ordonat, bun de citit, nu-i așa? Ăsta e și scopul…

Cât de importantă este indentarea?

Nu pot scrie că este importantă indentarea, dar pot afirma sus și tare că este foarte necesară… De exemplu, limbajul de programare Python nu poate „supraviețui” fără indentare.

Când faci un lucru, fie că scrii cod, fie că te joci fotbal, fie că mături curtea, cel mai bine e să-ți faci munca mai ușoară. Cum? Fă ordine! Fă ordine la tine în cod (scrie ordonat…), fă ordine pe terenul de fotbal (joacă strategic cu cap, nu doar cu picioarele și cu risipă de energie…), fă ordine la tine în curte (mătură tot!).

Tipuri de indentare

Există mai multe tipuri (stiluri) de indentare, în funcție de cum se pune acolada ca semn de început pentru un bloc de cod. Unele sunt populare, iar de altele n-a auzit nici cel mai bun programator de la tine din oraș (glumesc, dar e foarte probabil să fie adevărat…). Voi da exemple folosind instrucțiunea while.

K & R (de la Brian Kernighan și Dennis Ritchie): i se mai spune și 1TBS sau OTBS (The One True Brace Style)

1| while (conditie) {
2|     // cod
3| }

Stilul Allman: denumit după Eric Allman

1| while (conditie) 
2| {
3|     // cod
4| }

GNU (GNU’s Not Unix)

1| while (conditie) 
2|     {
3|         // cod
4|     }

Whitesmiths

1| while (conditie) 
2|     {
3|     // cod
4|     }

Horstmann: de la Cay S. Horstmann

1| while (conditie) 
2| { // cod
3| }

Pico: de la limbajul de programare Pico

1| while (conditie) 
2| {   // cod
3|     // cod }

Ratliff: de la Cecil Wayne Ratliff

1| while (conditie) {
2|     // cod
3|     // cod
4|     }

Lisp

1| while (conditie) 
2|   {    //cod
3|        // cod }

Haskell

1| while (conditie) 
2|   {    // cod
3|        // cod
4|   }

Este suficient să folosești un singur stil; de obicei se folosesc stilurile K & R și Allman. Ești liber să alegi, dar nu uita că neapărat trebuie să indentezi codul, să-l faci citeț, nu doar pentru tine, ci și pentru cei care îți vor citi programul mai târziu…

Învață să fii profesionist!

Sursă imagine: wallpaperflare.com