Cum declari o variabilă într-un limbaj de programare? E simplu: afirmi numele unde se va stoca în memorie valoarea variabilei.
E ca și cum ai spune că la Brașov se găsește cel mai bun cheeseburger. În cazul de față, Brașov este variabila, iar cheeseburgerul este valoarea variabilei.
Să dau alt exemplu…
A declara o variabilă este pur și simplu a numi zona de memorie care va depozita valoarea variabilei. Dacă ai o cutie cu bomboane, atunci pot să zic că acea cutie se numește Toffifee, iar valoarea pe care o stochează este este 15 (un număr de tip întreg).
O altă declarare de variabilă este când te strigă cineva pe nume. Numele reprezintă pur și simplu numele variabilei, iar omul poate fi considerat entitatea care alcătuiește variabila propriu-zisă.
Ți se pare că am explicat un pic prea filosofic? Filosofia (cu „s”) reprezintă dragostea față de înțelepciune, iar filozofia (cu „z”) reprezintă dragostea față de întuneric. Hai să explic mai multe (despre declararea unei variabile).
Noțiuni generale
Trebuie să știi că a declara, a inițializa și a defini sunt noțiuni diferite.
A declara o variabilă este pur și simplu a-i da un nume variabilei. Exemplu: tip numeVariabila.
A inițializa o variabilă reprezintă a-i oferi o valoare variabilei respective. Exemplu: numeVariabila = 100.
A defini o variabilă este a declara și a inițializa. Exemplu: tip numeVariabila = 100.
Acum hai să revenim la noțiuni generale…
Când declari o variabilă, de obicei, înainte de a-i da numele trebuie să pui un cuvânt specific reprezentativ limbajului de programare pe care-l folosești.
Acel nume specific reprezintă tipul variabilei. În majoritatea limbajelor de programare avem tipuri de variabile, care se mai numesc tipuri de date.
Ce rol au aceste tipuri de date? Ne ajută să știm ce valoare trebuie să aibă variabila respectivă.
De exemplu, dacă avem un tip de date de tipul întreg, atunci variabila trebuie să aibă o valoare de tip întreg (adică un număr). Dacă avem o variabilă de tip șir de caractere, atunci variabila trebuie să conțină un șir de caractere (exemplu: Java, JavaScript).
În caz că avem nevoie de un număr cu virgulă (cu zecimale), atunci avem nevoie de un tip de date potrivit, deci nu putem pune numărul 3.14 la o variabilă de tip număr întreg sau o variabilă de tip șir de caractere.
Ce se va întâmpla dacă procedăm astfel? Va rezulta o eroare.
Ca să-ți faci o idee despre tipurile de date ale unei variabile, îți recomand să citești articolele următoare:
Exemple de declarare a unei variabile în Java:
1| int numarVariabila; 2| String numeVariabila; 3| float numarZecimal;
Exemple de declarare a unei variabile în JavaScript:
1| let numarVariabila; 2| let numeVariabila; 3| let numarZecimal;
Observație: în JavaScript nu avem tipuri de date, astfel că tipul variabilei se va observa numai și numai la inițializare. În schimb, în Java știm de la declarare ce tip de valoare îi putem atribui variabilei.
Apropo de atribuire, îți recomand să citești articolul „Operatorul de atribuire”.
Tipuri de variabile
În general, orice limbaj de programare are la bază două tipuri de variabile, și anume:
- variabile globale: vizibile de-a lungul întregului program;
- variabile locale: vizibile doar într-o porțiune de program (instrucțiune, funcție, bloc de cod).
Exemplu de variabilă globală:
1| declar x;
2| functie Abc() {
3| x = 4 + 5; // x a fost inițializat cu 9
4| afisez x; // 9
5| }
6|
7| functie Xyz() {
8| afisez x; // x nu este inițializat, deci primește o valoare implicită
9| }
Dacă o variabilă nu este inițializată, aceasta va primi de cele mai multe ori o valoare implicită în funcție de tipul de date folosit la declarare.
Hai să dau un exemplu în care să folosesc variabile globale și locale, dar inițializate, ca să înțelegi și mai clar:
1| definesc x = 4;
2| functie Abc() {
3| afisez x; // 4
4| definesc x = 2;
5| afisez x; // afișează variabila locală x, care are valoarea 2
6|
7| for(int i = 0; i <= 2; i++) {
8| afisez x++; // afișez 3, 4, 5, deci am incrementat variabila locală x în ciclul for
9| }
10| }
11| afisez x; // adică variabila globală, care are valoarea 4
Ce zici de exemplul anterior?
O variabilă locală are sens (și scop) doar în interiorul unei funcții, unei instrucțiuni (precum for și while) sau unui bloc de cod. Un bloc de cod reprezintă un fragment de cod cuprins între acolade {…}.
Variabila globală poate fi folosită peste tot, inclusiv în interiorul unei funcții, instrucțiuni sau într-un bloc de cod.
În caz că se declară o variabilă locală cu același nume al unei variabile globale, atunci variabila locală este prioritară în interiorul funcției, instrucțiunii sau a blocului de cod respectiv.
De cele mai multe ori, când vine vorba de o variabilă locală, aceasta trebuie inițializată. Variabilele globale nu trebuie neapărat inițializate.
Declararea constantelor
Știi ce este o constantă? Este o variabilă care nu-și poate schimba niciodată valoarea.
O variabilă, prin definiție, își poate schimba valoarea prin reinițializare.
Exemplu cu declarare, inițializare și reinițializare:
1| declar x; 2| initializez x = 100; 3| afisez x; // 100 4| reinitializez x = 101; 5| afisez x; // 101
În exemplul anterior, am declarat variabila x, apoi am inițializat-o (adică i-am atribuit o valoare), după aceea am afișat-o. Ce am făcut la rândul 4? Am reinițializat variabila, adică i-am atribuit o nouă valoare și apoi am afișat-o.
Constantele nu pot fi reinițializate. Odată ce atribui o valoare unei constante, nu o mai poți schimba. La urma urmei, numele de constantă îi spune că trebuie să fie constantă… Logic?
Exemplu:
1| const x = 100; // definirea constantei x 2| afisez x; // 100 3| reinitializez x = 101; // eroare
În acest exemplu am definit direct constanta x prin declarare (const x) și prin inițializare (= 100).
O constantă se definește ca o variabilă normală, deci prin definirea unui nume. În majoritatea limbajelor de programare vei declara o constantă folosind cuvântul const.
Care este concluzia? O variabilă se declară pur și simplu prin definirea sau scrierea unui nume. Deci nu prin atribuirea unei valori, ci doar printr-un simplu nume de variabilă.
Acel nume va stoca ulterior valoarea variabilei. Numele va primi o adresă specială de memorie la care programul va putea face apel.
Gândește-te că și creierul uman are o grămadă de variabile. Cum te numești? Creierul tău are o variabilă pe care o apelează de fiecare dată când se gândește la numele tău. Acea variabilă este constantă.
Cât de mult ți-a plăcut articolul? Dacă ai întrebări, nu ezita să le scrii într-un comentariu, mai jos!
Învață să fii profesionist!